4 Diferente Intre Agricultura si Agribusiness – Diferente in Marketing

4 Diferente Intre Agricultura si Agribusiness - Diferente in Marketing

4 Diferente Intre Agricultura si Agribusiness - Diferente in MarketingIn articolul anterior am clarificat cele mai semnificative diferente intre agricultura si agribusiness. Majoritatea diferentelor rezulta din marimile fermelor. Este natural ca o ferma micro sau mica necesita o alta atitudine (din partea fermierului/managerului), decat o ferma mijlocie sau mare.

Diferentele sus mentionate apar si in marketingul, managementul si, in ceea ce priveste gestionarea financiara a fermei. Incep cu marketing, avand in vedere ca aici sunt cele mai mari lipsuri in tarile fost comuniste.

Diferente in marketingul fermei

Marketingul fermei inseamna transportarea, depozitarea, promovarea si vanzarea produselor si serviciilor provenite din ferma[nr_link link=”link1″]1[/nr_link]. Transportarea si depozitarea produselor agricole sunt intrebari tehnice agricole, insa promovarea si vanzarea produselor, de multe ori, este lasata la urma. Sa nu uitam ca eficienta promovarii, inclusiv a vanzarii, are un impact imediat asupra veniturilor fermierului. In tabelul urmator va prezint 7 factori (metoda 7P [nr_link link=”link2″]2[/nr_link]), care constituie mix-ul de marketing, adica factorii care influenteaza eficienta marketing-ului si a vanzarii.

7P

Agricultura

Agribusiness

Produsul

Produsul agricol atat in agricultura cat si in agribusiness este la fel. Produsul are caracteristici tehnice care nu sunt dependente de categoriile de mai sus. Atat in agricultura cat si in agribusiness putem gasi produse conventionale cat si bio, de calitate inalta sau scazuta. De obicei cantitatea produselor este mai mare in agribusiness, iar varietatea produselor este mai ridicata in agricultura.

Pretul

Pretul este determinat de piata nationala, avand, de obicei, un pret mai ridicat fata de piata internationala.

Pretul este determinat de piata internationala a produselor agricole, determinand un pret mai scazut fata de piata nationala.

Promovarea

In agricultura, produsul este promovat catre consumatorul final sau agentul de vanzari (comerciant): BlaC (business la consumator). Promovarea produselor se intampla prin anunturi agricole si prin cunostinte.

In agribusiness, promovarea produselor este focusata catre alte afaceri din domeniu: BlaB (business la business). Agribusiness-urile, de obicei, au o echipa de vanzari care se ocupa cu vanzarea produselor si cu contractarea partenerilor.

Plasarea

Produsul nu este pozitionat din punct de vedere al marketingului. Produsul final de obicei se afla acasa, la fermier, sau este prezentat la piata locala. Canalul de distribuite este cea directa (de catre fermier, catre consumator final). O parte din producatorii mici prezinta produsele agricole la targuri si expozitii.

Produsul apare pe internet, firmele din domeniu au cataloage personalizate. Produsele uneori sunt prezentate la targuri si expozitii agricole. Plasarea se face si cu ajutorul unor parteneri de distributie, dar de cele mai multe ori, ajunge la alti comercianti sau procesatori.

Personalul

Personal mai putin specializat, cu cunostinte limitate din domeniul afacerii.

Personal specializat, avand departamente diferite ca si departamentul tehnic sau vanzari.

Procesul

Proces lent si nestructurat.

Proces rapid si sructurat. Vanzare rapida, targetata, cu servicii anexe precum transportul marfii.

Proba fizica

Produsul agricol este un „obiect” fizic, calitatile produsului se poate demonstra destul de usor prin analize fizice, chimice, degustare (buletin de analiza), etc.

Din tabelul de mai sus se poate observa ca sunt diferente intre marketingul agriculturii si agribusiness-ului. Aflam ca, de obicei, produsul, din punct de vedere al marketingului, este aproape la fel, insa avem diferente la pret, promovare, plasare, personal si proces. Diferentele, in cele mai multe cazuri, sunt determinate de marimea fermei, lipsa de specializare in domeniu, lipsa de capital sau de timp. Continutul tabelului, in mare parte, se refera la fermele din estul europei.

Sunteti fermieri? Cum desfasurati marketingul fermei/produselor agricole? Astept comentariile voastre.

Si daca v-a placut acest articol, va rog sa-l distribuiti pe Facebookgoogle+ sau LinkedIn.


[nr id=”link1″]1[/nr] Ce este marketingul in agricultura?
[nr id=”link2″]2[/nr] Metoda 7P

 

[bio]BOKOR Attila

BOKOR Attila – cofondator www.agriq.eu, platforma dedicata dezvoltarii industriei agricole.  Fiind “apicultor – economist” sunt interesat de legaturi complexe dintre agricultura si economie. In cadrul acestui blog voi prezenta teme din intersectia celor doua domenii. Ma puteti gasi pe Google+.[/bio]

Agricultura Ecologica Profitabila – Studiu de Caz

Agricultura Ecologica Profitabila

Agricultura Ecologica ProfitabilaCa si consumatori de alimente, tindem sa alegem produse sanatoase, cautam legumele si fructele “de la tara” sau bio. In schimb, cand vine vorba de productie, ca si agricultori, suntem tentati de tehnici “conventionale”, care poate sunt mai eficiente sau mai ieftine, dar vin cu efecte secundare (poluare, lipsa de conservare a mediului, etc). Ecologic sau bio se refera la modul in care produsele agricole sunt  produse si procesate. Practicile agricole ecologice sunt concepute pentru a reduce poluarea si pentru a incuraja conservarea apelor si a solului. Mai multe detalii aici.

Oficial, in Romania, din totalul de 3.859.043 de exploatatii agricole [nr_link link=”link1″]1[/nr_link], in anul 2012 doar 15.401 au fost certificate in agricultura ecologica [nr_link link=”link2″]2[/nr_link], adica doar 0,399%. Probabil sunt mai multi agricultori care se incadreaza, dupa procesele si tehnicile de productie, in categoria de bio, doar ca nu au certificare oficiala. Oricum, marea majoritate sigur nu practica agricultura ecologica sau bio.

Cum am putea, totusi, satisface nevoile consumatorilor, protejand mediul, si mentinand castigurile noastre? Iata un studiu de caz, din America Latina, care demonstreaza ca agricultura ecologica este mai ieftina, mai sustenabila, protejeaza mediul si poate oferi profituri mai mari. Cred ca ne putem inspira din succesul lor, pentru a crea povesti de succes in Romania.

Agricultura ecologica in America Latina – studiu de caz

Proiectul de Productie Agroforestiera Sustenabila de Cacao (Sustainable Agroforestry Cocoa Production Project; COCOA-RAAN) a fost implementat in Regiunea Autonoma a Atlanticului de Nord, cea mai mare din Nicaragua, cu un buget de doar US$1,9 milioane.

Proiectul, finanțat de Fondul Japonez de Dezvoltare Sociala, a demonstrat nu numai ca agricultura ecologica este mai ieftina decat agricultura conventionala, dar si faptul ca crește productivitatea, imbunatateste mediul, precum si calitatea vietii pentru agricultori si ofera cumparatorului un produs final sanatos.

Pentru acest proiect, fermierii au fost instruiti in tehnici ieftine de agricultura ecologica, cum ar fi pregatirea de compost pentru a produce compost si ingrasaminte pentru terenurile lor. Inainte de a lucra cu proiectul COCOA-RAAN, fermierii trebuiau sa cumpere ingrasaminte scumpe, care au fost, de asemenea, costisitoare de a transporta si de a aplica.

Transportul ingrasamantului de la Managua in regiunea autonoma – situata in nord-estul tarii, in zona biosferei BOSAWAS, a treia cea mai mare din lume – costa aproximativ $1.000 dolari SUA per 200 de chintale (20 de tone). Membrii cooperativelor apoi trebuiau sa plateasca pentru livrare la fermele lor, care sunt raspandite in intreaga zona.

Acum fermierii, cum ar fi Omar Sujo – un membru al cooperativei Bonanza, pregatesc compost si ingrasaminte organice pe fermele lor, in doar o luna – o reducere semnificativa a timpului de productie, care a eliminat, de asemenea, necesitatea utilizarii pepinierelor. Economiile sunt de aproximativ 70%.

Don Omar a remarcat de asemenea faptul ca plantarea la ferma salveaza o medie de $28 dolari pe hectar, comparativ cu plantarea pepinierelor in sere, și $56 dolari la transportul pepinierelor la ferma, neincluzand aproximativ $1.400 dolari/hectar pentru forta de munca. In plus, aproximativ 10% din plantele mor atunci cand pepinierele sunt transportate la ferma, si inca 15% se pierd in timpul replantarii. Cu acest proiect, mortalitatea plantelor a scazut cu 70%.

Stresul la plante a fost, de asemenea, redus. In opt luni, plantele cresc la 90 de centimetri inaltime si 2,5 centimetri grosime. Aceste plante vor fi gata sa produca in doi ani, comparativ cu cei patru ani necesare pentru plantele anterioare.

Pretul mai mare platit pentru cacao ecologic este un alt avantaj major și un stimulator. Cacao ecologic la RAAN se vinde și cu aproximativ $200 de dolari mai mult fata de cacao conventional. In timp ce pretul pietei este mai mare, costurile de productie sunt mult mai mici si plantele cresc mai repede, care, ca urmare, creste in mod semnificativ veniturile agricultorilor.

Astazi proiectul COCOA-RAAN contribuie la protejarea celei de-a treia cea mai mare rezerva de padure din lume si cea mai mare din America Centrala. Acest lucru se datoreaza strategiei clare pentru participarea beneficiarilor si consolidarea capacitatilor, investitiilor continue in capitalul uman, precum si implicarii barbatilor, femeilor si tinerilor in crearea spatiilor protejate si in imbunatatirii conditiilor de viata; toate acordand atentie deosebita pentru conservarea mediului.

Proiectul a demonstrat ca agricultura ecologica nu este mai scumpa. De fapt, este chiar opusul. Este mai ieftina decat agricultura conventionala. Mai mult, agricultura ecologica creste productivitatea, si contribuie la imbunatatirea mediului si a calitatii vietii pentru fermieri, oferind un produs sanatos pentru piata.

Tu ce parere ai? Cum se poate face agricultura ecologica sustenabila in Romania? Astept parera ta in comentarii.

Si daca ti-a placut acest articol, te rog sa-l distribui pe Facebook, google+ sau LinkedIn.


[nr id=”link1″]1[/nr] Recensamantului General Agricol 2010
[nr id=”link2″]2[/nr] Operatori certificati in agricultura ecologica in 2012

Articol partial preluat si tradus de pe blog-ul Bancii Mondiale. Articolul original, intitulat “Is organic food more expensive to produce? Fact or fiction” de MARY L. GONZÁLEZ este disponibil aici.

[bio]KACSO Szilard - AgrIQ Bio

KACSO Szilard – cofondator www.agriq.eu, platforma dedicata dezvoltarii agricole. Fiind un generalist, ma uit la poza de ansamblu si gasesc solutii la problemele identificate. Sunt antreprenor cu experienta in marketing si vanzari, pasionat de agricultura. In cadrul acestui blog voi aborda teme prin care sa aduc perspective noi in agricultura. Ma poti gasi pe Google+.[/bio]

4 Diferente Intre Agricultura si Agribusiness – Diferente Generale

4 Diferente Intre Agricultura si Agribusiness

4 Diferente Intre Agricultura si AgribusinessIn anul 2011, 15,7% [nr_link link=”link1″]1[/nr_link] din intreprinderi nou infiintate (vorbim de Romania) provin din sectorul agricol, imediat dupa comert. Se pare ca sectorul agricol este din ce in ce mai atractiv, multumita finantarilor si nu numai. Desi aceasta crestere, multi comercianti favorizeaza produsele agricole importate din strainatate, chiar si produsele care au traditie autohtona.

 

Diferente generale intre agricultura si agribusiness

Cele doua notiuni par a fi identice insa exista diferente. Trecere din agricultura in agribusiness este o tendinta la nivel mondial, ajutata de nivel cresut al consumului. In statele dezvoltate, precum Statele Unite, si in tarile vest-europene, agricultura a fost inlocuita de agribusiness. Marimea medie a fermelor din Statele Unite este de 182 ha [nr_link link=”link2″]2[/nr_link], in EU-15 22 ha, in EU-27 12,6 ha iar in Romania este de 3,5 ha [nr_link link=”link3″]3[/nr_link]. Dupa cum reiese din statistici, noi inca avem o multime de ferme micro si mici fata de statele dezvoltate, dar ca sa inţelegem in ce consta diferenta dintre agricultura si agribusiness, v-am pregatit un tabel comparativ:

Agricultura

Agribusiness

ferme micro si mici

ferme medii si mari

culturi diversificate

culturi mai putin diversificate

autosustenabila

dependenta de materii prime

tehnologizare redusa

tehnologizare inalta

eficienta redusa

eficienta inalta

mai multe locuri de muncă per UDE [nr_link link=”link4″]4[/nr_link]

mai putine locurilor de munca per UDE

impact mai mic asupra mediului

impact mai mare asupra mediului

venitul agricol ramane in bugetul local

venitul agricol nu ramane in bugetul local

In momentul in care dorim sa pozitionam compania noastra, raspunsul la intrebarea de mai sus influenteaza atat planul nostru de marketing cat si sistemul de management si planul financiar.

In ce mod? O sa raspund in articolul urmator, dar inainte sunt curios de situatia voastra. Desfasurati activitatea in agricultura sau agribusinessAstept parerea voastra in comentarii.

Si daca v-a placut acest articol, va rog sa-l distribuiti pe Facebook, google+ sau LinkedIn.


[nr id=”link1″]1[/nr] Situatia curenta a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania – Editia 2012
[nr id=”link2″]2[/nr] Departamentul pentru Agricultura al SUA
[nr id=”link3″]3[/nr] Eurostat – Structura fermelor 2007
[nr id=”link4″]4[/nr] UDE – Unitate de Dimensiune Economica reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).

 

[bio]BOKOR Attila

BOKOR Attila – cofondator www.agriq.eu, platforma dedicata dezvoltarii industriei agricole.  Fiind “apicultor – economist” sunt interesat de legaturi complexe dintre agricultura si economie. In cadrul acestui blog voi prezenta teme din intersectia celor doua domenii. Ma puteti gasi pe Google+.[/bio]